Între nebunie și realitate

Între nebunie și realitate

Acu nu mult timp chiar discutam cu Andrei despre faptul că sunt tot mai mulți oameni care vorbesc singuri pe stradă. Sau care sunt nervoși pe stradă. Sau care par derutați de ce se întâmplă în jurul lor. Îi vezi peste tot: la piață, la cumpărături, pe stradă… la metrou

Habar n-avem câți dintre vecinii, prietenii sau cunoscuții noștri au nevoie de ajutor. Râdem că poate beau o bere în plus și vor să sară la bătaie. Sau că în trafic taie nervoși calea unei alte mașini într-un road rage spontan. Sau că îi înjură pe toți din motive random. Sau că se iau la bătaie chiar în Piața Victoriei la 2 pași de jandarmi.

Ca țară europeană cu un sistem public de sănătate nu avem nici rapoarte exacte, nici statistici, nici medicamente. Strategie de combatere??? Poate doar comisii care să justifice diurne sau sporuri la salarii.

Să ne trimită cumva la psihiatru? Vax! Doar maxim 10% din bolnavi sunt diagnosticați. Doctorul din spital, dacă nu și-a furat directa în gură de la pacient, îi va sugera că abia după externare să se consulte la un medic specializat. Control neurologic? Păi la cât aștepți un RMN decontat de stat îmbătrânești pe lista de așteptare.

Pe zi ce trece statul ne demonstrează că nu știe să ne trateze. Sau că prioritară e hârțogăraia și nu starea pacientului. Că nu știe să ne apere. Că nu știe cum să administreze constructiv o problemă. Dar stăm foarte bine la capitolul statui & panseluțe, la construit biserici pe bani publici, la organizat târguri cu produse tradiționale made in China. Iar noi ne întrebăm elitisto-contemplativ de ce nu iese lumea în stradă când ni se pregătește un furt pe față. Sau de ce se înjură prin ședințele unui parlament supradimensionat în ciuda votului la referendum. Sau de ce românii votează în continuare PSD. Sau de ce se pișă pe el de vot.

Trăim vremuri pline de sictir iar noi ne uitam la pisoiași pe facebook.

*Sursă foto

53

No Responses

Write a response

%d blogeri au apreciat: